Definita cuvantului brut
BRUT, -Ă, bruți, -te, adj. 1. Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. – Din lat. brutus, fr. brut.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu brut
strănút, strănútă, adj., s.m. și f. (înv. și pop.) (cal) cu o pată albă pe nas sau pe bot. Vezi definitia »
RUT s. n. Stare fiziologică la animale, corespunzătoare perioadei de activitate sexuală, de durată și periodicitate variabilă, în timpul căreia se petrec unele transformări ale aparatului genital. – Din fr. rut. Vezi definitia »
AERONAÚT, -Ă s. m. f. cel care conduce un vehicul aerian. (< fr. aéronaute) Vezi definitia »
A FI BĂTUT a intra în fabrică, a încasa o bătaie / mardeală / papară, a o lua în barbă / la bâză / la freză, a o lua la moacă / la ochi, a o lua pe coajă, a o lua peste bot, a mânca bătaie, a mânca papară. Vezi definitia »
ERGOTERAPEÚT s. m. medic specialist în ergoterapie. (< fr. ergothérapeute) Vezi definitia »