MĂGULITÚRĂ, măgulituri, s. f. Lingușeală; amăgire, înșelăciune. – Măguli + suf. -tură. Vezi definitia »

ECHIDISTÁNȚĂ s. f. 1. diferență constantă pe verticală dintre cotele a două puncte pe două curbe de nivel vecine. 2. punct egal depărtat de cele mai apropiate puncte de pe țărmurile maritime care delimitează apele interioare aparținând unor stele maritime. 3. (fig.) calitatea de a fi echidistant (2). (< fr. équidistance) Vezi definitia »

URÍNĂ s. f. lichid secretat de rinichi și colectat de vizică. (< fr. urine, lat. urina) Vezi definitia »

DEFERENȚĂ s. f. respect, stimă deosebită, considerație; condescendență. (< fr. déférence) Vezi definitia »

SITÚLĂ s. f. (arheol.) vas de metal, ca o căldărușă tronconică, cu o toartă mobilă deasupra și folosit la scos apă. (< lat. situla) Vezi definitia »