Definita cuvantului bunsimț
BUN-SÍMȚ s. n. sg. Normă logică de apreciere, comună marii majorități a oamenilor. [Gen.-dat.: bunului-simț] – Din bun4 + simț.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bunsimț
CIOCULÉȚ, cioculețe, s. n. Diminutiv al lui cioc2. – Cioc2+ suf. -uleț. Vezi definitia »
NUTRÉȚ, nutrețuri, s. n. Nume dat plantelor recoltate care servesc ca hrană animalelor domestice erbivore; hrana animalelor erbivore constituită din aceste plante; furaj. ♦ P. gener. (Pop.) Hrană pentru animale. – Lat. nutricium. Vezi definitia »
stărpăț s.n. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
jgăț, jgăți, s.m. (reg.) copil mic și iute; zgâtie. Vezi definitia »
ÎNGHÉȚ, înghețuri, s. n. Trecere a apei în stare de gheață; înghețare; p. ext. ger mare. ♦ Fig. Fior de frig, răceală. – Din îngheța (derivat regresiv). Vezi definitia »