Definita cuvantului bucățel
BUCĂȚÉL s. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul și cu flori roșietice sau violacee (Agrostis canina). – Din bucățea (prin substituire de sufix).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bucățel
ospél, ospéle, s.n. (înv.) ospătărie, han. Vezi definitia »
săgețél s.m. sg. (înv.) 1. rogoz. 2. gladiolă. Vezi definitia »
ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen]. Vezi definitia »
model țipar Vezi definitia »
varicocél s. n., (cazuri) pl. varicocéle Vezi definitia »