CORÓNIU s.n. (Chim.) Element chimic ipotetic, despre care se credea că se află în coroana solară. [< fr. coronium]. Vezi definitia »

COMPROMISÓRIU, -IE adj. în legătură cu un compromis. ◊ clauză -ie = clauză a unui contract prin care cele două părți se angajează a supune arbitrilor eventualele contestații. (<fr. compromissoire) Vezi definitia »

ÝTRIU s.n. Element metalic, alb-cenușiu, ușor, greu fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje. (din fr. yttrium) Vezi definitia »

scorușíu, -íe, adj. (reg.) de culoarea roșie a scorușelor. Vezi definitia »

EMONCTÓRIU, emonctorii, s. n. Organ sau deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau umorile. – Din fr. émonctoire. Vezi definitia »