CÁRIE, carii, s. f. 1. Leziune de natură microbiană sau chimică a dinților, a oaselor și care, prin evoluție, formează o cavitate. 2. Defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate. – Din fr. carie, lat. caries. Vezi definitia »

CALISTENÍE s.f. Ansamblu de exerciții fizice pentru copii, care constau în special din mișcări rapide (marșuri și dansuri), făcute în ritmul muzicii. [Gen. -iei. / < fr. callisthénie, cf. gr. kallos – frumos, sthenos – forță]. Vezi definitia »

ORANJERÍE, oranjerii, s. f. Seră în care se cultivă portocali. ♦ Tapiserie care reprezintă o grădină de portocali. – Din fr. orangerie. Vezi definitia »

PERIERÍE, perierii, s. f. Atelier în care se fac (și se vând) perii; magazin de perii. [Pr.: -ri-e-] – Perier + suf. -ie. Vezi definitia »

CATOPTROMANȚÍE s.f. Divinație cu ajutorul oglinzilor. (<fr. catoptromancie) Vezi definitia »