FUDULÍE, (2) fudulii, s. f. 1. Faptul de a fi fudul. 2. (Pop.) Testicul al unor animale. – Fudul + suf. -ie. Vezi definitia »

NIVÁȚIE s.f. (Geol.) Acțiunea de modelare exercitată de către zăpada acumulată iarna în depresiuni în zona înaltă a munților. [Gen. -iei. / < fr. nivation, cf. lat. nix – zăpadă]. Vezi definitia »

SUPRAPRODÚCȚIE s. f. producție de mărfuri în cantitate care depășește necesitățile pieței. (după fr. surproduction) Vezi definitia »

DECONSTRÚCȚIE s. f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction) Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind de la analiza intrinsecă a noțiunilor și textelor, cu scopul de a evidenția contradicțiile, inconsecvențele, impreciziile, inconsistența acestora. Obiectivul principal al deconstrucției este contestarea capacității conceptelor, argumentelor și discursurilor metafizicii occidentale (de la Platon la Heidegger) de a exprima și a elucida adevărul. Inițiată de filozoful francez J. Derrida, deconstrucția a condus la apariția deconstructivismului. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 – DEI.) Vezi definitia »

HOMEOPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare a unui țesut asemănător țesutului normal. [Gen. -iei. / fr. homéoplasie, cf. gr. homoios – asemănător, plassein – a forma]. Vezi definitia »