patricián (patriciéni), s. m. – 1. Aristocrat roman. – 2. Un fel de cîrnat. Fr. patricien. Vezi definitia »

TRINITARIÁN, -Ă s.m. și f. (Bis.) 1. Nume dat celor care acceptă dogma trinității. 2. Călugăr din ordinul monahal al Sfintei Treimi, înființat în sec. XII în scopul eliberării creștinilor căzuți în captivitate la musulmani; trinitar; mathurin. // adj. Referitor la trinitarieni, care aparține trinitarienilor. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. engl. trinitarien]. Vezi definitia »

OCHEÁN² s. m. v. ocheană. Vezi definitia »

cancan, cancanuri s. n. 1. scandal, bârfă. 2. petrecere, orgie. Vezi definitia »

IONIÁN, -Ă adj. referitor la Ionia antică. ◊ propriu ionienilor. ♦ dialect ~ = unul dintre principalele dialecte ale limbii grecești, vorbit în Ionia; școala ~ă = orientare în filozofia greacă din sec. VII-VI a. Chr., care opunea reprezentărilor mitologice tradiționale despre lume o concepție materialist-naivă. (< fr. ionien) Vezi definitia »