abluțiúne s. f. 1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale și la catolici, pentru purificare. 2. (fam.) îmbăiere prin duș. 3. eroziune exercitată de curenții marini de adâncime. (< fr. ablution, lat. ablutio) Vezi definitia »

REPÚNE, repún, vb. III. Tranz. A pune din nou. – Re¹- + pune. Vezi definitia »

PERSUASIÚNE s. f. darul, puterea de a convinge pe cineva să creadă sau să facă un lucru. (< fr. persuasion, lat. persuasio) Vezi definitia »

láune s.f. pl. (reg.) toane, capriciu. Vezi definitia »

ab orígine loc. adv. de la origine. (< lat. ab origine) Vezi definitia »