CARTER [cá:tə], Howard (1873-1939), egiptolog englez. Împreună cu W.Fl. Petrie și lord G. Carnarvon a făcut săpături în Egipt la Valea Regilor și Teba. A descoperit (1922) mormîntul faraonului Tutankhamon. Vezi definitia »

ÍNTER s.m. Jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal sau de handbal, care ocupă locul din dreapta sau din stânga centrului înaintaș. [Cf. lat. inter]. Vezi definitia »

téter (-ră), adj. – Prost, nătărău, gogoman. Creație expresivă, cf. neder, rus. otetjum. În Munt. – Der. teterează, s. m. (prost), cu suf. -ză; tititez, s. n. (hădărag de moară; sfîrlează; om neastîmpărat, spiriduș; copil, obraznic, băgăreț), dublet al cuvîntului anterior; tuturigă, s. f. (Bucov., volantul batozei); titiri, vb. (Mold. de S, a se aranja, a se dichisi); chichia, vb. (Mold., a piui); chichirez, s. n. (hădărag; mecanism, dispozitiv; artificiu, grație, farmec); terteleac (var. terteleci), s. n. (Olt., titirez, hădărag), pe care Drăganu, Dacor., V, 376, îl explică prin mag. tördelék, cf. perpelici. Explicațiile lui titirez porninid de la ceh. titerka „jucărie” (Cihac, II, 413); de la it. trotolla sau ngr. τρέτουλας (Tiktin); de la bg. tutračka (Candrea) nu sînt satisfăcătoare. Aceleiași rădăcini pare să aparțină titilă, s. f. (căpățînă, tărtăcuță; vîrf de munte sau de deal), cu var. ticlău, s. n. (culme, vîrf). Vezi definitia »

ÚLSTER, ulstere, s. n. (Rar) Pardesiu bărbătesc de forma unui halat lung și cu mâneci largi. – Din engl., fr. ulster. Vezi definitia »

CARUBIÉR s. m. arbore cu lemnul roșu și tare, care crește în regiunea alpină mediteraneană; roșcov. (< fr. caroubier) Vezi definitia »