preaînțelepciúne, s.f. (înv.) înțelepciune foarte mare, deosebită (a divinității). Vezi definitia »

DEVOLUȚIÚNE, devoluțiuni, s. f. (În sintagma) Devoluțiune succesorală = transmitere a unei averi la moștenitori. – Din fr. dévolution. Vezi definitia »

DICȚIÚNE s.f. Fel de a pronunța sunetele, silabele și cuvintele. ♦ Arta de a pronunța clar și frumos un text (mai ales în teatru). [Var. dicție s.f. / cf. fr. diction, lat. dictio]. Vezi definitia »

POSTPÚNE vb. III.tr. A folosi procedeul postpunerii. [P.i. postpún. / după fr. postposer]. Vezi definitia »

capone, 1. cel mai tare din parcare Vezi definitia »