strépit, strépituri, s.n. (înv.) zgomot puternic produs de arme sau de copitele cailor în fugă. Vezi definitia »

FANERÍT s. n. material plastic stratificat pe bază de furnir de lemn impregnat cu rășină de bachelită, utilizat la confecționarea carcaselor de aparate electrotehnice, de radio și de televiziune; lignofoliu. (< engl. phanerite) Vezi definitia »

PĂLÍT, -Ă, păliți, -te, adj. (Despre plante) Îngălbenit, ofilit, veștejit (de arșiță, de vânt, de frig etc.). – V. păli¹. Vezi definitia »

ODONTOLÍT s. n. 1. tartru dentar. 2. (geol.) nume dat unor concrețiuni calcaroase de forma unor cupe foarte mici, care apar pe marginea unor draperii carstice. (< fr. odontolithe) Vezi definitia »

INTROVERTÍT, -Ă, introvertiți, -te, adj. (Despre oameni) Care este concentrat sau obsedat de propriile trăiri interioare. – Din fr. introverti. Vezi definitia »