carísmă s. f. Dar particular conferit oamenilor prin grația divină; har. (< fr. charisme, gr. kharisma) Vezi definitia »

căldúră (căldúri), s. f. – 1. Stare de încălzire a unui corp. – 2. Însuflețire, patimă, înflăcărare. – 3. Febră. – 4. Libido, perioadă de împerechere. – 5. (Arg.) Sîni, țîțe. – 6. (Arg.) Vestă, haină. Mr. căldură. Lat. *caldūra (Pușcariu 261; REW 1505; Candrea-Dens., 230; DAR); a cărui existență se confirmă prin it. caldura, prov. kaudüro. Cf. cald, scălda. – Der. călduros, adj. (care păstrează căldura, fierbinte, sufocant; arzător, înflăcărat; însuflețit, în călduri). Vezi definitia »

cotârză, cotârze, s.f. (reg.) haine rupte, cotârsă, râză. Vezi definitia »

carevasăzícă (fam.) adv., conjcț. Vezi definitia »

HIDROCHINÓNĂ s. f. Substanță chimică organică obținută prin reducerea chinonei și folosită ca revelator în fotografie. – Din fr. hydroquinone, germ. Hydrochinon. Vezi definitia »