TRILÍT s. m. monument megalitic din trei pietre, dintre care două verticale și una transversală; triliton. (< engl. trilithe) Vezi definitia »

CENOBÍT, cenobiți, s. m. Călugăr care trăiește într-o mănăstire. – Din fr. cénobite, lat. coenobita. Vezi definitia »

PISOLÍT, pisolite, s. n. 1. Grăunte de minerale (calcit, minereu de fier și de mangan etc.), de forma și de mărimea unui bob de mazăre, depus de apele termale care conțin bicarbonat de calciu. 2. Rocă compusă din pisolite (1). – Din fr. pisolithe. Vezi definitia »

TEXTOLÍT s. n. material electroizolant din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice. (< fr. textolite) Vezi definitia »

ALEUROLÍT s. n. Rocă sedimentară aleuritică, compactă. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleurolite. Vezi definitia »