RIPÓSTĂ, riposte, s. f. Răspuns prompt și energic, replică; acțiune hotărâtă prin care se respinge un atac. – Din fr. riposte. Vezi definitia »

faúlă (-le), s. f. – (Trans. de Vest) Mod de a fi, aspect, aparență. – Var. făulă. Lat. fābŭla „istorie”, cf. subula › sula, stabulum › staul; schimbarea de accent ca în audio › aud. Cuvîntul nu a fost studiat, și circulă puțin; însă pare a însemna, mai curînd decît „aspect fizic”, ceva în sensul de „dispoziție, ținută”. Cf. citatul lui Frîncu-Candrea, în DAR; ian spune-mi făula lui. Tiktin și DAR dau cuvîntul drept necunoscut. Este dublet de la fabulă. Cf. it. fola „privește” (Battisti, III, 1676). Vezi definitia »

OTOMICÓZĂ s.f. (Med.) Inflamație a conductului auditiv extern și a timpanului, cauzată de paraziții vegetali. [< fr. otomycose, cf. gr. ous – ureche, myke – ciupercă]. Vezi definitia »

PRESÍSTOLĂ, presistole, s. f. (Med.) Fază din diastolă care precedă sistola. – Din fr. présystole. Vezi definitia »

ANAMNÉZĂ s. f. 1. Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut într-o existență anterioară. 2. Totalitatea datelor pe care medicul le capătă interogând bolnavul cu privire la apariția și evoluția bolii de care suferă, la antecedentele ei etc. – Din fr. anamnèse. Vezi definitia »