ECTROMÉL s.m. (Med.) Monstru care prezintă ectromelie. [< fr. ectromèle]. Vezi definitia »

HOTÉL, hoteluri (hotele), s. n. Clădire mare cu multe camere mobilate, care se închiriază de obicei cu ziua (călătorilor). [Var.: otél s. n.] – Din fr. hôtel. Vezi definitia »

CASTÉL, castele, s. n. 1. Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare care imită arhitectura medievală. ◊ Expr. Castele în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice, iluzii deșarte. 2. (În sintagma) Castel de apă = construcție specială (în formă de turn) care servește ca rezervor de apă. 3. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei nave. – Din lat. castellum. Cf. pol. kasztel, it. castello. Vezi definitia »

pumnușél, pumnușéi, s.m. (reg.; mai ales la pl.) manșetuță încrețită și brodată la cămășile țărănești; pumnășel. Vezi definitia »

VAGINOCÉL s. n. hernie vaginală. (< fr. vaginocèle) Vezi definitia »