PIÉZ s.m. Unitate de măsură a presiunii, corespunzătoare unei forțe de un sten pe metru pătrat. [Pron. pi-ez. / < fr. pièze, cf. gr. piezein – a presa]. Vezi definitia »

THAILANDÉZ, -Ă, thailandezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Thailandei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Thailandei sau populației ei, privitor la Thailanda sau la populația ei. – Din fr. thailandais. Vezi definitia »

PATAGONÉZ, -Ă, patagonezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază (amerindiană) a Patagoniei sau este originară de acolo; patagon (1). 2. Adj. Care aparține Patagoniei sau patagonezilor (1), privitor la Patagonia sau la patagonezi; originar din Patagonia; patagon (2). – Patagonia (n. pr.) + suf. -ez. Vezi definitia »

BURUNDÉZ, -Ă, burundézi, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a statului Burundi sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține statului Burundi sau burundezilor (1.), privitor la Burundi sau la burundezi, originar din Burundi. (cf. fr. burundais) Vezi definitia »

chinéz (chinéji), s. m. – 1. (Înv.) Domn, șef al unei comunități de oameni liberi. Existența sa este atestată cu începere din sec. XIII, în Trans. și Munt. Erau căpetenii de grupări populare ce cuprindeau un județ sau o vale, cu funcții pe viață, administrative și judecătorești. În Munt., pare a fi termen oficial, care îl traduce pe cel popular județ. – 2. (Banat) Primar, judecător comunal. – Var. cneaz, cnez. Sl. kŭnedzŭ din got. *kunnigs, germ. König (DAR). A intrat în rom. prin intermediul sb. knez sau al mag. kenéz (DAR presupune că pătrunderea sa a avut loc de la nord la sud), cf. rus. rut. knjazĭ „principe.” V. și Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 64. Var. cneaz, folosită în trecut ca termen oficial în documentele slave, a început să se folosească începînd de la sfîrșitul sec. XVII, cu sensul propriu din rus. – Der. chineji, vb. (Banat, a face uneori pe primarul); chinezat, s. n. (principat); cnezat, s. n. (principat); cnezie, s. f. (înv., principat). Vezi definitia »