PURTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, purtăreți, -e, adj. (Despre îmbrăcăminte, încălțăminte) Care ține la purtare, care este pentru fiecare zi; care nu se rupe ușor; durabil, purtabil. ♦ (Înv.; despre cărți) De dimensiuni reduse, ușor de transportat, de purtat cu sine. Vocabular purtăreț. – Purta + suf. -ăreț. Vezi definitia »

ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. – Din acru² + suf. -uț. Vezi definitia »

păuníț, păuníți, s.m. (reg.) păunaș. Vezi definitia »

golomóț, golomóțuri, s.n. (reg., înv.) 1. ceva boțit și făcut ghem. 2. încurcătură. 3. plantă cu aspect noduros. Vezi definitia »

scuț, scúțuri, s.n. (reg.) 1. țurțur de gheață. 2. murdărie, jeg. 3. sloi mare de gheață. 4. conglomerat de materii. Vezi definitia »