EPIPLORAFÍE s. f. sutură a epiplonului. (< fr. épiplorrhaphie) Vezi definitia »

PLOMBURÍE s. f. prezența plumbului în urină. (< fr. plomburie) Vezi definitia »

șegánie, șegánii, s.f. (înv.) bufonerie. Vezi definitia »

CAMPTODACTILÍE s.f. Imposibilitate de a întinde complet degetele ca urmare a unor procese patologice sau a unei malformații congenitale. [Gen. -iei. / < fr. camptodactylie, cf. gr. kamptos – încovoiat, daktylos – deget]. Vezi definitia »

PSIHOFARMACOLOGÍE s.f. Ramură a farmacologiei care se ocupă cu studiul substanțelor psihotrope. [Gen. -iei. / < fr. psychopharmacologie]. Vezi definitia »