HALÚCE s.n. v. halux. Vezi definitia »

PÓLICE s.n. Policar. [< lat. pollex]. Vezi definitia »

PREFÍCE s. f. pl. bocitoare tocmite pentru a plânge morții și a le proslăvi însușirile. (< lat. praeficae) Vezi definitia »

DEZÍCE, dezíc, vb. III. Tranz. A contrazice, a nega, a tăgădui (o afirmație); a retracta. ◊ Refl. A nu mai recunoaște un lucru spus, a-și retrage cuvântul. [Var.: deszíce vb. III] – Din fr. dédire (după zice). Vezi definitia »

PONTÍFICE, pontifici, s. m. (Rar) Pontif. [Var.: (înv.) pontéfice s. m.] – Din lat. pontifex, -cis, it. pontefice. Vezi definitia »