Definita cuvantului simandră
SIMÁNDRĂ, simandre, s. f. (Înv.) Un fel de toacă de metal sau de lemn atârnată la intrarea unei biserici, a unei mănăstiri, în clopotniță etc., în care se lovește cu un ciocan pentru a se anunța începerea slujbei. – Din fr. simandre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu simandră
HETEROMORFÓZĂ s. f. 1. diversitate morfogenetică. 2. (med.) înlocuire a unei porțiuni de organ distruse. (< fr. hétéromorphose) Vezi definitia »
PERIORHÍTĂ s. f. inflamație a tunicii testiculare. (< fr. périorchite) Vezi definitia »
ADRENALÍNĂ s. f. Hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetică și servind ca medicament, mai ales ca stimulent cardiac. – Fr. adrénaline. Vezi definitia »
BIBLIOTÉHNICĂ s. f. Tehnica producerii materiale a unei cărți. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie. Vezi definitia »
ARMÓNICĂ s.f. 1. Acordeon de dimensiuni reduse acționat de butoane. ♦ Muzicuță (de gură). 2. Mufă de dilatație cu pereți ondulați, montată la conducte, prin care circulă fluide de temperatură înaltă. 3. (Fiz.) Oscilație de frecvență egală cu un multiplu întreg al frecvenței fundamentale a unui sistem oscilant. [Gen. -cii. / cf. it. armonica, germ. Harmonika]. Vezi definitia »