Definita cuvantului canon
CANÓN, canoane, s. n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipici. ♦ Normă, regulă de conduită. ♦ Listă de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii. 2. Pedeapsă dată de biserică la călcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferință, chin. 3. Nume dat cărților Vechiului și Noului Testament. 4. Regulă care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci; p. ext. regulă rigidă, formalistă. 5. Compoziție muzicală în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută împreună aceeași melodie. ♦ Cântare bisericească; p. ext. cântec; glas. 6. Literă de tipar, având corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipăreau în trecut cărțile canonice. – Din sl. kanonŭ, fr. canon, germ. Kanon.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu canon
PERLÓN s. n. Fibră textilă din polimer sintetic, de tipul relonului; material textil confecționat din această fibră. – Din germ. Perlon, fr., rus. perlon. Vezi definitia »
MIGNÓN adj. Drăguț, micuț; delicat. [Pron. mi-nion. / < fr. mignon]. Vezi definitia »
FOTOELECTRÓN s.m. (Fiz.) Electron emis de o suprafață metalică pe care cade un fascicul de radiații. [Cf. fr. photoélectron]. Vezi definitia »
HALOPLANCTÓN, haloplanctonuri, s. n. Plancton care trăiește și se dezvoltă în ape sărate de diferite concentrații. – Din engl. haloplancton. Vezi definitia »
CAPUȘÓN s.n. v. capișon. Vezi definitia »