PÓSTĂ s. f. (arhit.) ornament sculptat dintr-un lanț de spirale. (< fr. postes) Vezi definitia »

CRÚSTĂ s.f. Coajă formată prin solidificare deasupra unor corpuri moi; scoarță. [< lat. crusta, cf. germ. Kruste]. Vezi definitia »

DUODENÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei duodenului. (< fr. duodénite) Vezi definitia »

PÉNSĂ s.f. 1. Mic instrument de metal compus din două brațe unite la unul dintre capete, care servește pentru a prinde obiecte de dimensiuni mici, marginile unei răni etc. 2. Cută interioară la o haină, făcută pentru a o fasona într-un anumit fel. 3. Extremitatea cleștilor racilor, homarilor sau ale scorpionilor. [< fr. pince < pincer – a prinde, a strânge]. Vezi definitia »

FLÉȘĂ s.f. 1. Acoperiș foarte înalt în formă de săgeată, folosit la turnurile monumentale. 2. Partea din spate a afetului unui tun. 3. Procedeu ofensiv la scrimă, constând din deplasarea energică a corpului spre înainte. ◊ Atac în fleșă = atac repede, ca săgeata. [< fr. flèche]. Vezi definitia »