OSTENTATÓRIU adj. (Liv.) Ostentativ. [< fr. ostentatoire]. Vezi definitia »

ZIRCÓNIU s. n. Element chimic, metal de culoare cenușie, intermediar între siliciu și aluminiu, care se întrebuințează la fabricarea recipientelor rezistente la temperaturi înalte, a unor oțeluri speciale etc. – Din fr. zirconium. Vezi definitia »

CREMATÓRIU, -IE I. adj. care servește la incinerare. II. s. n. 1. instalație specială pentru incinerarea cadavrelor. 2. cuptor pentru ars gunoaiele. (< fr. crématoire, crématorium) Vezi definitia »

VÓINIU, voinii, s. m. (Reg.) Voinea. Vezi definitia »

EXECUTÓRIU, -IE, executorii, adj. (Jur.) Care trebuie executat, care trebuie pus în aplicare. ◊ Hotărâre executorie = hotărâre care poate fi executată de îndată. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécutoire, lat. executorius. Vezi definitia »