Definita cuvantului suspensiv
SUSPENSÍV, -Ă, suspensivi, -e, adj. (Jur.) Care suspendă punerea în execuție, care oprește, care amână. ◊ (În sistemul politic capitalist) Veto suspensiv = drept pe care îl are șeful statului de a refuza sancționarea unei legi votate de parlament. – După fr. suspensif.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu suspensiv
DELIBERATÍV, -Ă adj. Referitor la o deliberare, de deliberare. ◊ Vot deliberativ = drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei de a hotărî ceva prin vot. [Cf. fr. délibératif, lat. deliberativus]. Vezi definitia »
MALADÍV, -Ă adj. cu aspect sau caracter nesănătos; bolnăvicios. ◊ (despre stări psihice) care trădează o boală. (< fr. maladif) Vezi definitia »
ASOCIATÍV, -Ă adj. 1. relativ la asociație (3); (despre memorie) evocator de imagini prin asociație (3). 2. (mat.; despre o operație) care, repetată și aplicată unui șir de factori, conduce la același rezultat. (< fr. associatif) Vezi definitia »
INTEGRATÍV, -Ă adj. care întregește, completează. (< it. integrativo) Vezi definitia »
REZULTATÍV, -Ă adj. (Rar) Care rezultă, care dă sau care aduce un rezultat. [Cf. fr. résultatif]. Vezi definitia »