Definita cuvantului străduitor
STRĂDUITÓR, -OÁRE, străduitori, -oare, adj. Care se străduiește, care își dă toată osteneala să realizeze ceva; sârguincios, silitor, harnic. [Pr.: -du-i-] – Strădui + suf. -tor.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu străduitor
DECAPSULATÓR s. n. mașină pentru decapsulare (1). (< decapsula + -tor) Vezi definitia »
FINANȚATÓR, -OÁRE, finanțatori, -oare, s. m. și f. Cel care finanțează o persoană, o instituție, o întreprindere etc. – Finanța + suf. -tor. Vezi definitia »
OMUȘÓR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor. Vezi definitia »
INFORMATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care dă, procură informații. (< fr. informateur) Vezi definitia »
VORBITÓR, -OÁRE, vorbitori, -oare, adj., subst. I. Adj. 1. Care vorbește; care folosește limbajul articulat. ♦ Care vorbește plăcut (și mult); vorbăreț, comunicativ. 2. Evident, edificator, elocvent. II. S. m. și f. 1. Persoană care vorbește, care folosește limbajul articulat. ♦ Persoană care povestește, care discută cu alții. 2. Orator, conferențiar. III. S. n. Cameră specială destinată întrevederilor dintre o persoană aflată într-un internat, într-un cămin etc. și cineva venit din afară. – Vorbi + suf. -tor (III după fr. parloir). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z