CANICULTÚRĂ s. f. ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea și dresajul câinilor; chinologie. (< fr. caniculture) Vezi definitia »

CABÁLĂ, (2) cabale, s. f. 1. Interpretare ebraică ezoterică și simbolică a Vechiului testament; doctrină bazată pe această interpretare. 2. Fig. Uneltire, intrigă. – Din fr. cabale, germ. Kabale. Vezi definitia »

RIBOFLAVÍNĂ s. f. lactoflavină. (< fr. riboflavine) Vezi definitia »

țáică s. f. – (Mold.) Drojdie. – Var. Munt. țaic. Origine necunoscută. Legătura cu germ. Teig „aluat” (Scriban) pare îndoielnică. Vezi definitia »

RĂCÚȘCĂ s. f. (Cu sens colectiv) Crustacee mici de diferite specii. – Rac + suf. -ușcă. Vezi definitia »