OCCIPÚT s.n. Partea posterioară și inferioară a craniului, care se leagă de vertebrele gâtului. [Pron. oc-ci-. / < fr., lat. occiput]. Vezi definitia »

REBĂTÚT, -Ă, rebătuți, -te, adj. (Despre texte) Care a fost bătut la mașină din nou (pentru corecturi, adăugiri etc.). – V. rebate. Vezi definitia »

HIPNOTERAPEÚT, -Ă s. m. f. medic specialist în somnoterapie. (< hipno- + terapeut) Vezi definitia »

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; cu purtări frumoase. – Din bine¹ + crescut (după fr. bien-élevé). Vezi definitia »

SUSȚINÚT, -Ă adj. stăruitor, perseverent. ◊ care rămâne același, nu se dezminte; constant, consecvent. (< susține) Vezi definitia »