Definita cuvantului croncănit
CRONCĂNÍT s. n. Faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc. – V. croncăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu croncănit
NEOCÍT s. n. celulă de formație recentă. (< fr. néocyte) Vezi definitia »
NITRONATRÍT s. m. azotat de sodiu natural, component principal al salpetrului de Chile. (< fr. nitronatrite) Vezi definitia »
SOCĂCÍT, -Ă, socăciți, -te, adj. v. SOCĂCI. – [Sinonime] Vezi definitia »
SENARMONTÍT s.n. Oxid natural de stibiu. [< fr. sénarmontite]. Vezi definitia »
ȘÂȘÂÍT, șâșâituri, s. n. Faptul de a șâșâi. – V. șâșâi. Vezi definitia »