TURNÚRĂ s. f. I. 1. înfățișare, aspect (exterior) sub care se prezintă lucrurile, faptele. ◊ întorsătură. 2. fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază. II. perniță sau bucată de stofă purtată odinioară de femei la spate sub rochie, mai jos de talie. (< fr. tournure) Vezi definitia »

mială, miale s. f. picior. Vezi definitia »

conochifteríță, conochifteríțe, s.f. (reg.) coropișniță, conopiștirită. Vezi definitia »

ZOOMÁSĂ s.f. Totalitatea animalelor dintr-o biocenoză. (din zoo²- + masă) Vezi definitia »

MIOSCLERÓZĂ, mioscleroze, s. f. (Med.) Scleroză a țesutului muscular. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. myosclérose. Vezi definitia »