CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s. m. (Peior.) Bărbat care umblă după chilipiruri. – Din tc. kelepirci. Vezi definitia »

DISPRÓSIU s. n. Element chimic din grupul lantanidelor. – Din fr. dysprosium. Vezi definitia »

SPITALAGÍU, spitalagii, s. m. (Înv.) Infirmier. – Din spital + suf. -(a)giu. Vezi definitia »

-TÉLIU elem. „strat celular”. (< fr. -thélium, cf. gr. thele) Vezi definitia »

STRIU s. n. fiecare dintre șanțurile mici, paralele, pe suprafața unui element de construcție, a unei piese ceramice etc.; parte plină care separă la o coloană canelurile. (< fr. strie) Vezi definitia »