SCORMONÍRE, scormoniri, s. f. Acțiunea de a (se) scormoni și rezultatul ei; scormonit. – V. scormoni. Vezi definitia »

un oarecare expr. (peior.) un om fără / lipsit de importanță. Vezi definitia »

ORBÍRE s. f. Faptul de a orbi; fig. întunecare a minții, lipsă de clar viziune, rătăcire, inconștiență. ◊ Loc. adv. Cu orbire = fără chibzuială, orbește. – V. orbi. Vezi definitia »

fiáre s.f. pl. (pop.) mulțime de piese metalice; lanțuri. Vezi definitia »

satirisíre, satirisíri, s.f. (înv.) satirizare. Vezi definitia »