Afisez rezultatele pentru cuvantul: bâtă
BÁTĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”).
Sursa: DEX '98 | Permalink
Sursa: DEX '98 | Permalink
BẤTĂ, bâte, s. f. Băț lung și gros (cu măciulie la un capăt); ciomag, botă2, ceatlău. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 | Permalink
Sursa: DEX '98 | Permalink
BẤȚA interj. v. bâț.
Sursa: DEX '98 | Permalink
Sursa: DEX '98 | Permalink
-BÁTĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „adânc”, „profund”, „(referitor la) adâncul mărilor”. [< fr. -bathe].
Sursa: DN | Permalink
Sursa: DN | Permalink
-BÁTĂ elem. bati-.
Sursa: MDN | Permalink
Sursa: MDN | Permalink
bátă (béte), s. f. – 1. Cingătoare, cordon, brîu. 2. Betelie. – Megl. bętă „ciorap, șosetă”. Lat. vĭtta (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 193; REW 9404; Candrea-Dens., 143; DAR); cf. sicil. vitta, it. vita „brîu”, v. fr. vete, cat., sp., port. beta „sfoară, funie”. Der. betelie, s. f. (betelie), al cărui suf. nu este clar (cf. totuși, bătălie, tocălie, țăcălie). Scriban îl relaționează cu rom. bretele, fr. bretelles; ipoteza sa este improbabilă, dat fiind sensul cu totul specializat de betelie, și pare a se baza pe o confuzie cu bertelie.
Sursa: DER | Permalink
Sursa: DER | Permalink
bâtă, adj. (invar.) ignorant.
Sursa: Argou | Permalink
Sursa: Argou | Permalink
BATA, com. în jud. Arad; 1.146 loc. (1991). Ruinele unei abații (sec. 13). Castel (sec. 19).
Sursa: DE | Permalink
Sursa: DE | Permalink
BATA, oraș în Guineea Ecuatorială, centru ad-tiv al terit. Mbini (Rio Muni), port pe țărmul G. Guineei; 45 mii loc. (1980). Aeroport. Centru comercial. Ind. cimentului; prelucr. lemnului. Export de cacao, cafea, ulei de palmier.
Sursa: DE | Permalink
Sursa: DE | Permalink
BÁTĂ, bete, s. f. 1. (Reg.) Betelie. 2. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. – Lat. vitta.
Sursa: DLRM | Permalink
Sursa: DLRM | Permalink
BÂTĂ1, bâte, s. f. (Reg.) Bunică.
Sursa: DLRM | Permalink
Sursa: DLRM | Permalink
BÂTĂ2, bâte, s. f. Băț lung și gros (cu măciulie la un capăt); ciomag. ♦ Lovitură de bâtă; bătaie.
Sursa: DLRM | Permalink
Sursa: DLRM | Permalink