ȘOSELUÍT, -Ă, șoseluiți, -te, adj. (Despre drumuri) Amenajat prin pietruire; pavat; șoselat. – V. șoselui. Vezi definitia »

smârcít, -ă, adj. (reg.) 1. care trage aerul repetat pe nas, provocând un zgomot caracteristic; sfârcâit; căruia îi curge nasul. 2. care plânge înăbușit, și întretăiat, trăgând aerul pe nas cu zgomot; smiorcăit, plângăcios, plângăreț. Vezi definitia »

TROSNÍT adj. v. TROSNI. – [DLRM] Vezi definitia »

daurít adj. (înv.) aurit. Vezi definitia »

OSTEOFÍT s.n. (Med.) Modificare patologică a apofizelor transverse ale vertebrelor. V. spondiloză. [< fr. ostéophyte, cf. gr. osteon – os, phyton – vegetație]. Vezi definitia »