brut (-turi), s. n. – Pîine neagră. Sl. brotŭ, de la v. germ. brot (› germ. Brot), cf. Cihac, II, 29. Cuvînt înv., puțin folosit. – Der., de uz curent: brutar, s. m. (persoană care face sau vinde pîine); brutăreasă, s. f. (femeie care face sau vinde pîine; soția brutarului); brutăresc, adj. (de brutari); brutărească, s. f. (dans tipic); brutărie, s. f. (clădire unde se face sau se vinde pîinea). Vezi definitia »

NEVRÚT adj. v. CLĂMPĂNI (2). Fig. A vorbi vrute și nevrute; a flecări. [DEX '98] Vezi definitia »

AUT adv. (Sport) În afara limitelor terenului de joc. ♦ (Substantivat,n.) Ieșirea, scoaterea mingii în afara limitelor terenului de joc, urmată de penalizare; penalizarea dată în această împrejurare. – Engl. out. Vezi definitia »

lut (lúturi), s. n. – 1. Argilă. – 2. Pămînt. – Mr., megl., istr. lut. Lat. lutum (Pușcariu 1005; Candrea-Dens., 1032; REW 5189), cf. it. loto, sp., port. lodo. – Der. lutărie, s. f. (loc unde se extrage argila); lutișor, s. m. (roșu aprins, ocru); lutos, adj. (argilos), care poate proveni și direct din lat. lutōsus (Pușcariu 1006; Candrea-Dens., 1033; REW 5186); lutui, vb. (a tencui, a lipi). Ngr. λοῦτος pare să se explice din rom. (Meyer, Neugr. St., II, 76). Vezi definitia »

RĂSCUNOSCÚT, -Ă, răscunoscuți, -te, adj. Cunoscut de toată lumea, foarte cunoscut; arhicunoscut, notoriu. – Răs- + cunoscut. Vezi definitia »