Definita cuvantului afirmativ
AFIRMATÍV, -Ă, afirmativi, -e, adj. (Despre un enunț) Care are un caracter de afirmare, un sens pozitiv; (despre o judecată) care conține o afirmație. ◊ Expr. În caz afirmativ = dacă se va întâmpla așa; în cazul când împrejurările sunt favorabile. – Din fr. affirmatif, lat. affirmativus.
Sursa: Petro-Sedim
Sursa: Petro-Sedim
Cuvinte ce rimeaza cu afirmativ
INTRODUCTÍV, -Ă adj. de introducere, de (la) început; preliminar. (< fr. introductif) Vezi definitia »
EROZÍV, -Ă, erozivi, -e, adj. Care roade, care are proprietatea de a provoca o eroziune. – Din fr. érosif. Vezi definitia »
INTEROGATÍV, -Ă adj. care exprimă o întrebare. (< fr. interrogatif, lat. interrogativus) Vezi definitia »
APERITÍV s. n. gustare (sau băutură) înainte de masă. (< fr. apéritif, lat. aperitivus) Vezi definitia »
dispozitiv electro-magnetic folosit de trisori pentru prestabilirea pozitiei de cadere a unor zaruri masluite in jocul de barbut Vezi definitia »