COȘMÁGĂ, coșmăgi, s. f. (Reg.) Colibă de scânduri; baracă. – Et. nec. Vezi definitia »

IZOMAGNÉTICĂ s.f. Linie care unește punctele de valoare constantă ale magnetismului terestru. [Var. isomagnetică s.f. / < fr. isomagnétique]. Vezi definitia »

CÍMĂ s. f. inflorescență dintr-un ax principal terminat cu o floare și având lateral mai multe axe secundare ramificate în același fel. (< fr. cyme) Vezi definitia »

IPOTÉCĂ s. f. mod de garantare cu bunuri imobiliare (clădiri, terenuri etc.) a unui credit. (< fr. hypothèque, lat. hypotheca, gr. hypotheke) Vezi definitia »

COȘENÍLĂ s.f. Insectă originară din Mexic, care trăiește pe cactuși și din care se extrage carminul. [< fr. cochenille, cf. sp. cochinilla]. Vezi definitia »