MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette. Vezi definitia »

REMAIÉZĂ s. f. lucrătoare specializată în remaierea ciorapilor. (< fr. remailleuse) Vezi definitia »

BIODÉRMĂ s. f. totalitatea organismelor din biocenoza unei ape care trăiesc pe plante acvatice sau pe tegumentul animalelor. (< fr. bioderme) Vezi definitia »

horáiță (horáițe), s. f. – Drum, cale. Origine necunoscută. În Trans. de Nord. După Scriban, în legătură cu rut. gorá „munte”. Vezi definitia »

CAPSIDĂ (‹ fr.; {s} lat. capsa „cutie”) s. f. Înveliș de natură proteică a virusurilor cu rol protector și de fixare pe celulele sensibile. Este format din capsomere. Vezi definitia »