sufrunceá (-éle), s. f. – (Înv.) Geană. – Mr. sufrîmțeao, sufrîndzeao. Lat. *subfrontĭcĕlla (Candrea-Dens., 660; Pascu, I, 151), cf. sprînceană. Vezi definitia »

A BEA a băga pe conductă, a bea la metru, a-și bea mințile, a ciobi, a citi, a conspecta, a cupla, a da de dușcă, a degresa, a drincui, a duce la mustață, a glisa, a împărtăși, a împușca, a se încălzi, a-și încărca bateriile, a se întrece cu băutura, a lua la bord, a (se) pili, a pupa paharul, a ridica halbere, a studia, a suge, a șprițui, a trage la măsea / la mustață, a se țuicui, a uda adălmașul, a uda prânzul, a se unge pe gât, a usca. Vezi definitia »

ÎNAÍNTEA prep. (Construit cu gen.) 1. (Cu sens local) În fața, dinaintea (cuiva sau a ceva). Înaintea ochilor. ♦ De față cu..., față de... 2. (Cu sens temporal) Anterior, mai devreme decât... – Din înainte. Vezi definitia »

BODEA, Cornel (1903-1985, n. Viena), inginer chimist român. M. coresp. al Acad. (1963), prof. univ. la Cluj. Lucrări în domeniul biochimiei vegetale și chimiei organice („Tratat de biochimie vegetală ”, în colab.). Vezi definitia »

beá (beáu, băút), vb. – 1. A înghiți un lichid. – 2. A cheltui băutură, a-și prăpădi banii, a mînca, a fuma. – 3. A fuma. – Mr. beau (beari), megl. bęu, istr. beut (mbeare). Lat. bĭbĕre (Pușcariu 192; REW 1074; Candrea-Dens., 152; DAR); cf. it. bere, prov. beure, fr. boire, sp., port. beber. Este cuvînt cu răspîndire foarte generală (ALR 81). Conjug. sa se caracterizează în Mold. prin tendința de a suprima în toate formele diftongul ea: beau › beu, să beu › să bee. Expresia a bea tutun (sens 3) este traducerea tc. tütün icmek, ngr. πίνω ϰαπνόν. Cf. și băutură, beat. Der. băut, adj. (beat); băutor, adj. (bețiv), pe care REW și Pascu, Lat. Elem., 275, le fac să provină direct din lat. bibitor,, cf. it. bibitore, fr. buveur, prov., cat. bevedor, sp., port. bebedor. Vezi definitia »