BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare, s. f., adj. 1. S. f. Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale. 2. Adj. (În sintagma) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din fr. bissecteur. Vezi definitia »

INSTRÚCTOR, -OÁRE, instructori, -oare, s. m. și f. Persoană competentă care instruiește pe alții. – Din fr. instructeur, rus. instruktor. Vezi definitia »

AVIOSTROPITÓR (‹ avion + stropitor) s. n. Avion echipat cu un aparat de stropit culturile agricole. Vezi definitia »

DESCURAJATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Descurajant. [< descuraja + -tor]. Vezi definitia »

TRIREACTÓR adj., s. n. (avion) propulsat de trei reactoare. (< fr. triréacteur) Vezi definitia »