Definita cuvantului învățăcel
ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, s. m. (Fam.) Școlar, elev, discipol; ucenic. – Învățat + suf. -el.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu învățăcel
HIDROCÉL s. n. epanșament seros într-o tunică vaginală. (< fr. hydrocèle) Vezi definitia »
aerél s.m. (înv. și pop.) substanță cu miros urât și gust grețos, întrebuințată în medicină. Vezi definitia »
STEGĂRÉL, stegărele, s. n. (Pop.) Steguleț. – Din steag + suf. -ăr-el. Vezi definitia »
OMFALOCÉL, omfalocele, s. n. (Med.) Hernie ombilicală. – Din fr. omphalocèle. Vezi definitia »
caraél s.m. sg. (înv.) vânt de est și de vest. Vezi definitia »