FINALÍSM s. n. Concepție filozofică conform căreia orice fenomen reprezintă realizarea unui scop dinainte stabilit. – Din fr. finalisme. Vezi definitia »

INDOEUROPEÍSM s. n. însușire a limbilor indo-europene care apar în alte familii de limbi. (< germ. Indoeuropäismus) Vezi definitia »

REVOLUȚIONARÍSM s. n. atitudine, spirit revoluționar. (< germ. Revolutionarismus) Vezi definitia »

ATONALÍSM (‹ fr. {i}) s. n. Concept de compoziție care a apărut în cursul primului pătrat al sec. 20, ca urmare a procesului de dezintegrare a tonalității (care a început cu Listz, Wagner ș.a.). Rezultă dintr-un mod de exprimare bazat pe înlănțuirea de acorduri din game îndepărtate unele de altele și astfel lipsite de atracție reciprocă și de posibilitatea raportării lor la un centru comun (sunet, acord). Părți atonale cuprind unele compoziții de R. Strauss („Electra”), Bartók, Stravinski etc. Primul care a creat lucrări în intregime atonale a fost Schönberg („trei piese pentru pian” etc.). Există a. liber și a. organizat serial. V. serialism. Vezi definitia »

ANALFABETÍSM s. n. neștiință de carte. (< fr. analphabétisme) Vezi definitia »