APLÍT s. n. Rocă eruptivă de culoare deschisă, cu aspect grăunțos fin. – Din fr. aplite, germ. Aplit. Vezi definitia »

FINÍT, -Ă I. adj. 1. care nu depășește valori oricât de mari; mărginit, limitat. ♦ (mat.) număr ~ = fiecare dintre numerele reale. 2. (despre produse) care a suferit toate operațiile de prelucrare; terminat. II. s. n. categorie filozofică desemnând caracterul limitat al lucrurilor, fenomenelor și proceselor în spațiu și în timp. (< fr. fini, it. finito, lat. finitus) Vezi definitia »

Organit cu rol important in transmiterea sinaptica, situat la exteriorul membranei presinaptice. Vezi definitia »

ELECTROLÍT s.m. Substanță care se poate descompune sub influența unui curent electric. [< fr. électrolyte, cf. fr. électro-, gr. lytos – descompus]. Vezi definitia »

IZBĂVÍT, -Ă, izbăviți, -te, adj. (Pop.) Scăpat, salvat; mântuit. – V. izbăvi. Vezi definitia »