sărutătór, sărutătoáre, adj., s.m. și f. (înv.) (persoană) care sărută. Vezi definitia »

ogór (ogoáre), s. n. – 1. Țarină, țelină. pîrloagă. – 2. Pămînt cultivabil, arătură. Sl., cf. bg., sb. ugar (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 71), pol. ugór, din sl. ogoreti „a arde (pădurea pentru a obține teren cultivabil)”. – Der. ogorî, vb. (a face ogor). Vezi definitia »

NEGUSTÓR, negustori, s. m. Persoană care se ocupă cu comerțul (particular); comerciant. [Var.: (înv. și reg.) neguțătór s. m.] – Lat. negotiatorius sau – neguța + suf. -tor. Vezi definitia »

SUSPENSÓR², -OÁRE, suspensori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (Anat.; despre ligamente, mușchi) Care susține. 2. S. m. Mușchi lung și subțire care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului. – Din fr. suspenseur. Vezi definitia »

AMERIZÓR s. n. dispozitiv al unei aeronave care permite amerizarea. (< ameriza + -or) Vezi definitia »