DESINÉNȚĂ s.f. Element morfologic care se adaugă în limbile flexionare la tema unui cuvânt pentru a arăta persoanele (la verbe) și cazurile (la substantive, adjective etc.). [Var. dezinență s.f. / cf. fr. désinence, lat. t. desinentia]. Vezi definitia »

RAGÁDĂ s. f. 1. mică ulcerație pe piele și pe mucoasa anală. 2. sfârcul mamelei. (< fr. rhagade) Vezi definitia »

șárlă (șárle), s. f. – Cîine, potaie. Origine necunoscută. Der. din fr. Charles (Tiktin; Candrea) este improbabilă, mai sigur este vorba de o creație expresivă, cf. cotarlă. Vezi definitia »

AROMORFÓZĂ (< fr. {I}) s. f. Complicare a organizării și funcțiilor organismelor în procesul evoluției, ceea ce le dă posibilitatea de a folosi plenar mediul ambiant (de ex. dezvoltarea inimii tetracamerale, apariția sîngelui cald). Vezi definitia »

URGÉNȚĂ s. f. grabă în a rezolva ceva care nu suferă amânare; însușirea a ceea ce este urgent. ♦ de ~ = imediat, fără întârziere; stare de ~ = situație care impune aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter politic, militar, economic și social care să-i permită intrarea în război într-un timp foarte scurt. (< fr. urgence) Vezi definitia »