CONLOCUITÓR, -OÁRE, conlocuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care locuiește împreună cu altcineva. [Pr.: -cu-i-] – Conlocui + suf. -tor. Vezi definitia »

DEPURATÓR, -OÁRE adj., s. n. depurativ. ♦ aparat ~ = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățirea sângelui de toxinele din activitatea organismului. (< fr. dépurateur) Vezi definitia »

DEZASIMILATÓR, -OÁRE adj. Care produce dezasimilație. [Cf. fr. désassimilateur]. Vezi definitia »

TUMOR- v. tumoare. Vezi definitia »

CONCILIATÓR, -OÁRE I. adj. care tinde spre un acord, spre împăcare; împăciuitor. II. s. m. f. împăciuitorist. (<fr. conciliatoire, /II/ conciliateur, lat. conciliator) Vezi definitia »