PUIÉT, (1, 2) s. n., (3) puieți, s. m. (Cu sens colectiv) 1. S. n. Mulțime de pui¹ (I 1, 2). ♦ Pești mici (în prima lor perioadă de viață) servind adesea la repopularea apelor naturale. 2. S. n. Larve (de albine). 3. S. m. Plante lemnoase tinere care se transplantează în altă parte; p. gener. plante tinere. [Pr.: pu-iet] – Pui¹ + suf. -et. Vezi definitia »

QUINTÉT s.n. v. cvintet. Vezi definitia »

CLICHÉT s.n. Pârghie de formă specială, oscilantă față de un capăt al ei, având de obicei rolul de a opri mișcarea unor organe de mașină. [Pl. -te, -turi. / < fr. cliquet]. Vezi definitia »

MICROGAMÉT s. m. anterozoid. (< fr. microgamète) Vezi definitia »

SONÉT s.n. Poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri endecasilabice grupate în două catrene cu rima îmbrățișată și două terține cu rima liberă, ultimul vers cuprinzând ideea dezvoltată în poezie. [Cf. fr. sonnet, it. sonnetto]. Vezi definitia »