MODERNÍSM, modernisme, s. n. 1. Însușirea de a fi modern, caracterul a ceea ce este modern; atitudine modernă; preferință (exagerată) față de tot ceea ce este nou, modern. 2. Curent sau tendință din arta și literatura sec. XX, care neagă tradiția și susține principii de creație noi. – Din fr. modernisme. Vezi definitia »

SĂMĂNĂTORÍSM s. n. curent ideologic-literar la începutul sec. XX, în România, care acuza stările sociale existente, opunând orașului „viciat” de civilizație, imaginea idilică a satului patriarhal, considerând țărănimea ca depozitară exclusivă a valorilor naționale și cultivând o literatură de inspirație rurală și istorică. (< „Sămănător/ul/”, -ism) Vezi definitia »

REFRACTARÍSM s.n. (Rar) Atitudine refractară; împotrivire, nesupunere. [< refractar + -ism]. Vezi definitia »

OXIGENOTROPÍSM s. n. tropism provocat de prezența oxigenului. (< fr. oxygénotropisme) Vezi definitia »

NEOFASCÍSM s.n. Mișcare politică și ideologică care reia doctrina și metodele fascismului. [Cf. fr. néo-fascisme, it. neofascismo]. Vezi definitia »