Definita cuvantului pieritor
PIERITÓR, -OÁRE, pieritori, -oare, adj. 1. Supus morții, pieirii; muritor. ◊ Expr. Pieritor de foame = (despre oameni) foarte sărac, care nu are nici ce mânca; muritor de foame. 2. Care dispare sau se risipește, care nu durează; trecător, efemer. [Var.: (înv. și reg.) pieitór, -oáre adj.] – Pieri + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pieritor
PROSECTÓR s. m. persoană specializată în autopsii și în prepararea pieselor anatomice la cursul unui profesor sau ca document medico-legal. (< lat. prosector, fr. prosecteur) Vezi definitia »
tractor, tractoare s. n. (deț.) dispozitiv pentru aprins țigara, confecționat dintr-un rulment fără bile, o cutie, o cârpă carbonizată și o lamă îndoită. Vezi definitia »
BOTFÓR, botfori, s. m. (Reg.) Cizmă cu turetci tari și încrețite la gleznă. [Acc. și: bótfor] – Din rus. botfort. Vezi definitia »
mierloitór, mierloitoáre, mierloitóri, mierloitoáre, adj. (reg.) dulce la auz; ca viersul mierlei. Vezi definitia »
HIDROLOCATÓR, hidrolocatoare, s. n. (Mar.) Aparat hidroacustic care determină direcția și distanța unui obiect aflat sub apă prin intermediul ultrasunetelor; sonar. – Din engl. hydrolocator. Vezi definitia »