Definita cuvantului tăbăcire
TĂBĂCÍRE, tăbăciri, s. f. Acțiunea de a tăbăci și rezultatul ei; tăbăceală, tăbăcit1, argăsire, argăseală, argăsit, tanaj. – V. tăbăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tăbăcire
RĂSTIGNÍRE, răstigniri, s. f. 1. Faptul de a răstigni; crucificare. 2. (Reg.) Cruce de dimensiuni mari, pusă la margine de drum. – V. răstigni. Vezi definitia »
DEMINÁRE, deminări, s. f. Acțiunea de a demina și rezultatul ei. – V. demina. Vezi definitia »
DEJUCÁRE s.f. Acțiunea de a dejuca și rezultatul ei. [< dejuca]. Vezi definitia »
VIZÁRE2, vizări, s. f. Acțiunea de a viza2 și rezultatul ei. – V. viza2. Vezi definitia »
AUTOORGANIZÁRE s.f. Proprietate a unui sistem evolutiv de a-și elabora noi forme de organizare, noi modele sau structuri interne. (din auto1- + organizare) Vezi definitia »